Sănătatea orală în sarcină - manifestări clinice și recomandări practice -

Autor: Dr. Florina-Silvia Nica, medic primar stomatolog, Rețeaua universitară ASSMB

 

Fluctuațiile hormonilor feminini au o influență complexă asupra sănătății gingivale, cu modificări ce apar în diferite perioade ale vieții (pubertate, ciclu menstrual, utilizarea de contraceptive, fertilizarea in vitro și perioada de menopauză și post-menopauză).

 

Modificările hormonale ce survin în aceste perioade pot influența susceptibilitatea femeilor la boala parodontală afectând calitatea vieții.

 

Sarcina este o experiență unică în viața femeii și influențează major sănătatea întregului organism, inclusiv a țesuturilor gingivale. În perioada sarcinii se înregistrază cele mai înalte niveluri de estrogeni și progesteron și se corelează cu un grad ridicat de afectare carioasă și gingivală.

 

Deoarece modificările hormonale din această perioadă crucială pot intensifica răspunsul la bacteriile orale din pelicula depusă (biofilmul), se recomandă o igienă orală sporită și îngrijirea dentară profesională pe tot parcursul sarcinii.

 

Potrivit Centrului pentru Controlul Bolilor și al Prevenției, aproximativ 60-75% dintre femeile însărcinate se confruntă cu gingivite, afecțiuni care reprezintă stadiul incipient al bolii parodontale. Netratată la timp, gingivita de sarcină poate evolua către stadiul de parodontopatie marginală cu apariția pungilor parodontale superficiale sau profunde. Dacă progresează, se poate ajunge la liză osoasă, mobilitate dentară și, în final, chiar la pierderea dinților.

 

Deși pe durata sarcinii substanțele cu rol antibacterian (lizozimul, peroxidaza, anticorpii Ig A) sunt la un nivel redus, sarcina nu este răspunzătoare de apariția gingivitei, dar o favorizează, facând țesuturile parodontale mai favorabile la acțiunea bacteriilor din cavitatea bucală.

 

Cercetări recente au demonstrat că sănătatea orală precară și gingivitele marginale prezente la gravide se asociază cu un risc crescut de naștere prematură și copii cu greutate mică la naștere, precum și cu un risc crescut de pre-eclampsie în timpul sarcinii, cu repercusiuni asupra fătului.

 

Începând cu luna a doua sau a treia de sarcină, gingiile devin roșii, lucioase, tumefiate, sensibile și sângerează cu ușurință la periaj, folosirea aței dentare și la masticație (ex: consumul de mere).

 

Manifestările gingivale se intensifică în al doilea trimestru de sarcină și durează până spre sfârșitul celei de a opta luni. De cele mai multe ori, după naștere, gingiile revin la aspectul lor normal, ca urmare a echilibrării balanței estrogeni-progesteron.

 

Deși femeile gravide prezintă deseori pofte alimentare, ele ar trebui să evite consumul excesiv de dulciuri, deoarece acestea reprezintă materie primă pentru placa bacteriană.

 

Gingivita de sarcină poate fi tratată în totalitate dacă pacientele nu ignoră simptomele și efectuează controale de rutină la  medicul stomatolog, în vederea igienizărilor periodice.

 

 

 

Dacă pacientele necesită tratamente stomatologice pe perioada sarcinii, anesteziile loco-regionale sau plexale pot fi efectuate în al doilea trimestru, fără a afecta sănătatea fătului. În primul trimestru trebuie evitate anesteziile, deoarece pot avea efect teratogen, iar în ultimul trimestru al sarcinii există riscul de declanșare a avortului spontan.

 

Un rol important, pe întreaga perioadă a sarcinii, îl are menținerea unei igiene riguroase și unui stil de viață echilibrat. În acest sens, trebuie respectate câteva reguli:

 

- igienizarea spațiilor interdentare cu ajutorul aței dentare sau al periuțelor interdentare, în funcție de mărimea spațiului interdentar;

 

- periaj zilnic de 2 ori/zi, câte 2-3 minute, folosind perii cu peri moi, pentru a nu leza gingiile;

 

- în completarea igienizării orale, se recomandă apa de gură fără alcool, pentru a echilibra pH-ul salivar;

 

- renunțarea la fumat, alcool etc;

 

- evitarea dulciurilor, în special a celor lipicioase (stafide, fructe uscate, acadele, dulciuri gumate), deoarece dulciurile reprezintă materie primă pentru placa bacteriană care întreține inflamația gingivală;

 

- urmarea unei diete de tip mediteranean, bazată pe consum de fructe, legume și alimente bogate în calciu și vitamina D3. Se favorizează, astfel, autocurățirea, cu rol esențial în menținerea sănătății gingivale.

 

 

 

În anumite cazuri, femeile însărcinate se pot confrunta cu diabetul gestațional, un subtip al diabetului, care de cele mai multe ori se rezolvă complet după naștere. Principala manifestare orală este senzația de gură uscată, ceea ce duce la acumularea de placă bacteriană în exces, cu rol în inflamația gingivală.

 

În concluzie, modificările hormonale din perioada sarcinii crește predispoziția femeilor gravide de a dezvolta boala parodontală, iar pacientele trebuie informate asupra acestei relații cauză-efect.

 

Efectuarea controalelor stomatologice periodice, pentru a putea controla evoluția plăcii bacteriene, precum și menținerea igienei personalizate la domiciliu, pot diminua impactul și riscurile fluctuațiilor hormonale asupra gingiilor.

 

Modificările hormonale ce apar pe toată perioada sarcinii necesită o abordare interdisciplinară între medicul ginecolog și cel stomatolog, pentru a îmbunătăți astfel calitatea vieții gravidei.

 

 

 

Bibligrafie:

 

(1)https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3220110/

 

(2)https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4698533

 

(3)Smith, A et al (2010) :The impact of Estrogen on Gingival Tissues, Journal of Dental Research 89 (5).432-438

 

(4)Smith, J (2020):The Hormonal Impact on Oral Teeth, Journal of Dental Research,45(2),123-135

 

(5)https://www.diabetes.org/diabetes/gestational-diabetes/

 

(6)https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK556077/