31 mai, Ziua Mondială Fără Tutun: să facem din fiecare zi, o zi fără tutun!
În fiecare an, la 31 mai se celebrează, sub auspiciile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Ziua Mondială fără Tutun.
Fumatul este una din cele mai mari amenințări pentru sănătate cu care s-a confruntat omenirea, tutunul omorând, activ sau pasiv, până la jumătate dintre cei care îl consumă. Se estimează că anual, în toată lumea mor din cauza tutunului peste 6 milioane de oameni, dintre care 10 % sunt nefumători expuși fumului de țigară.
Campaniile anuale derulate cu ocazia zilei fără tutun au rolul de a conștientiza asupra efectelor dăunătoare și chiar mortale ale fumatului activ, dar și ale expunerii pasive la fumul de țigară, precum și rolul de a descuraja folosirea tutunului sub orice formă.
Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București trage un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive ale fumatului și încurajează părinții, dar și ceilalți membri ai comunității să ia măsuri pentru a-și proteja propria sănătate și pe cea a copiilor lor, ferindu-i de expunerea la tutun.
În București, aproximativ un sfert dintre elevii de clasa a X-a fumează zilnic. Unul din 10 elevi fumători a început să fumeze de la vârsta de 12 ani sau mai devreme.
Datele statistice arată că fumatul se asociază cu un interes mai scăzut față de școală al elevilor și o relație mai dificilă cu profesorii.
Implicarea părinților în viața copiilor lor este esențială, la vârsta adolescenței grija părinților făcând diferența în adoptarea comportamentelor legate de consumul de tutun și alte substanțe nocive al copiilor.
Renunțarea la fumat este o acțiune care stă în puterea noastră și care ne va aduce beneficii incontestabile asupra stării de sănătate și bunăstării noastre. Să facem în fiecare zi, o zi fără tutun !
În anul 2019 campania mondială OMS se focusează pe tema „Tutunul și sănătatea plămânilor”, atrăgînd atenția asupra:
- impactului negativ pe care fumatul îl are asupra sistemului respirator, de la cancer la boli pulmonare cronice;
- rolului fundamental pe care plămânii îl au în sănătatea și bunăstarea oricărei persoane.
Există multiple moduri în care tutunul afectează sănătatea plămânilor:
Cancerul pulmonar: fumatul este cauza primară pentru cancerul pulmonar, răspunzător pentru peste 2/3 din decesele prin cancer pulmonar. Expunerea la fumul de țigară acasă sau la locul de muncă crște de asemenea riscul de cancer pulmonar. Renunțarea la fumat scade riscul de cancer pulmonar: după 10 ani de renunțare la fumat, riscul de cancer pulmonar scade la jumătate față de cel al unui fumător.
Bolile respiratorii cronice: fumul de țigară este cauza principală a bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC), boală în care acumularea de mucus purulent duce la o tuse dureroasă și dificultăți respiratorii agonizante. Riscul de a dezvolta BPOC este mai răspândit în rândul celor care încep să fumeze de tineri, deoarece fumul de țigară încetinește semnificativ dezvoltarea plămânilor. Renunțarea la fumat de timpuriu este cel mai eficace tratament pentru încetinirea progresiei bolii pulmonare obstructive și ameliorarea simptomelor de astm.
Pe parcursul vieții: expunerea in-utero la toxinele din fumul de tigară prin fumatul activ sau pasiv al mamei duce la întârzieri în creșterea plămânilor și funcționare deficitară. Copiii mici, expuși la fumul de țigară sunt expuși riscului de apariție și/sau exacerbare a astmului bronșic, pneumoniilor, bronșitelor și infecțiilor frecvente ale căilor respiratorii inferioare. Infecțiile frecvente ale căilor respiratorii inferioare în copilăria timpurie cresc semnificativ riscul de a dezvolta BPOC la vârsta adultă.
Se estimează că anual, 165 000 de copii mor înainte de vârsta de 5 ani din cauza infecțiilor de căi respiratorii inferioare datorate fumatului pasiv, la nivel global.
Tuberculoza: produce daune majore plămânilor, reducînd capacitatea funcțională, reducere accentuată de fumat. Aproximativ un sfert din populația lumii are tuberculoză latentă care poate fi activată prin fumat de două ori mai mult la fumători față de nefumători. Tuberculoza activă, agravată de efectele dăunătoare ale fumatului asupra plămânilor, crește semnificativ riscul de dizabilitate și deces prin insuficiență respiratorie.
Poluarea aerului interior: fumul de țigară este o formă foarte periculoasă de poluare a aerului interior deoarece conține peste 7000 de substanțe chimice, din care 69 sunt cunoscute a fi cauzatoare de cancer.
Alegeți sănătatea în locul tutunului! Să facem din fiecare zi, o zi fără tutun!